(300 de cuvinte) Alexander Isaevich Solzhenitsyn a scris povestea „Matrenin Dvor” în 1863. Această lucrare este despre soarta tragică a lui Matryona - o femeie strălucitoare, cu minte simplă și amabilă, cu fața unei neînțelegeri totale a societății. Care este sensul titlului cărții? De ce este un conflict de personalitate și societate și este lucrarea numită acasă a eroinei?
Cu siguranță, în fiecare așezare va fi cel puțin o persoană milostivă care aduce binele în lume și oferă asistență tuturor celor care au nevoie de ea gratuit. În satul Talnovo, această persoană era Matrena. Soarta eroinei nu a fost în niciun caz cea mai bună: iubitul Thaddeus a dispărut, iar căsătoria s-a încheiat prin moartea soțului și a șase copii. În restul vieții, Matrona a lucrat la o fermă colectivă, și-a ajutat vecinii, nu s-a temut să-și asume îndatoririle bărbaților și munca grea. Oamenii au tratat-o consumator, unii chiar cu o cruzime extremă (Thaddeus a forțat-o să taie casa), dar, în ciuda acestui fapt, femeia nu a cerut niciodată o recompensă pentru munca ei, nu a răspuns niciodată la nepoliticos. Autorul descrie în detaliu obiceiurile și modul de viață al țării sovietice: țăranii trăiesc din mână în gură, muncesc până la transpirație, nu primesc niciun sprijin din partea statului. Ce milă, compasiune există, dacă în jurul său domine devastarea și sărăcia? Dar totuși, singurul loc din sat saturat de căldură, bunătate și dreptate este Matrenin Dvor. Ignatich a simțit asta, închirând o cameră în casa bătrânei bolnave. El a fost îmbogățit de poveștile lui Matrena Vasilyevna, sincer simpatizat. Când femeia a murit, Ignatich și-a dat seama că este vorba de astfel de oameni, încât ținea sate și se așeză. Curtea Matrenei era o reflectare a sufletului ei smerit și cristalin. Împreună cu casa distrusă, ultimele particule de bunătate și spiritualitate din Talnovo au dispărut. Un alt detaliu: eroina moare tragic, trăgând în camera ei superioară. Adică proprietatea fatală a făcut ca satul să-și piardă dreptatea. Scriitorul povestește despre acest eveniment.
Rezumând, vreau să notez că titlul poveștii este foarte simbolic. Curtea Matrenin este un simbol al armoniei, al plăcerii și al dezinteresului. În imaginea sa stă lucrul, smerenia, filantropia, care erau inerente Matenei însăși.
