: Un vis este „drumul regal” către cunoașterea inconștientului, sfera misterioasă a vieții spirituale umane. Întotdeauna există un sens în el, dorințele noastre sunt reflectate. Psihanaliza explică natura acestei ghicitori, dezvăluind misterul somnului.

Literatură științifică pe tema viselor

Cartea începe cu o trecere în revistă a teoriilor semnificative despre natura viselor acumulate înainte de a fi scrisă această monografie. Analizând aceste teorii, autorul identifică ideile principale ale cunoașterii despre vise:

Un vis este un fenomen psihic care poate fi explicat. Acest lucru va explica cauzele bolii mintale (nevroză, psihoză, isterie).

Un vis are capacitatea de a transforma o mică iritare care a apărut în timpul somnului într-un eveniment uriaș.

Un vis constă în dorințele noastre conștiente și inconștiente, care au fost în viața reală.

Visele sunt adesea uitate pentru că nu sunt realizate.

Un vis conține amintiri din trecut care la prima vedere nu sunt importante în prezent.

Nici o singură impresie din memoria unei persoane nu dispare fără urmă.

Visul este influențat atât de stimuli externi (reci, de sunet, de lumină) cât și de interni (boli ale organelor interne). Interpretarea poate ajuta la diagnosticarea bolilor latente sau incipiente.

Sensul visului se eludează atunci când explică, când conștiința încearcă să conjectureze, să conecteze imagini de neînțeles și pasaje ale somnului în ceva întreg.

Un vis vorbește limbajul imaginilor, nu cuvintele și conceptele.

Un vis ne dezvăluie natura necunoscută, adevăratele noastre dorințe și trăsături, în care ne este frică să recunoaștem chiar și pentru noi înșine.

Un vis reprezintă un obiect nu în totalitate, ci parțial, preluând o parte din proprietățile, caracteristicile sau conturul său.

Toate teoriile sunt împărțite în trei grupuri, „cu privire la gradul de participare și natura activității mentale în vise”:

1. Recunoscând că „toată activitatea mentală a unei stări trează continuă în vis”;
2. Minimizarea activității mentale într-un vis;
3. Atribuind „sufletului visător” o tendință către activitate mentală specială, pe care practic nu este capabilă să o trezească.

Metoda de interpretare a viselor

Pentru o interpretare de succes a visului, „pregătirea mentală” a clientului.

De la el sunt necesare două lucruri: o creștere a atenției asupra amintirilor sale mentale și eliminarea criticilor, cu ajutorul cărora selectează de obicei gândurile care apar în creierul său.

Nu căutați clarificarea dorită a somnului. Este necesar să vă exprimați toate gândurile și sentimentele. Nu este atât de ușor să respingi criticile față de gândurile pop-up, deoarece multe dintre ele sunt neplăcute, iar o persoană este înclinată să evite amintirile traumatice.

Pentru a înțelege visul, „nu ar trebui să luăm visul în întregime, ci doar elemente individuale ale conținutului său”. Oameni diferiți pot avea vise similare în conținut, dar fiecare dintre ele va avea propriul sens și dorințe.

Orice vis are sens și reprezintă împlinirea dorinței. Autorul oferă un exemplu al propriului său vis, în care îl vede pe fostul său pacient Irma, care a fost supus unui tratament pentru frica isterică. Într-un vis, „arată dureros și se plânge că are dureri în gât și stomac”, dar autoarea îi spune că ea însăși este de vină pentru durerile ei. În ajunul visului, a întâlnit o prietenă care a spus că se simte mai bine, dar nu atât de bine. Autorului i s-a părut că s-a spus cu o anumită mustrare și a scris o notă de achitare unui alt medic.Acest vis înseamnă dorința de a vă justifica și de a vă liniști - pacientul însuși a refuzat tratamentul și suferă fără nicio vină a analistului.

Visul m-a eliberat de responsabilitatea pentru starea de bine a Irmei ... conținutul său este, prin urmare, împlinirea dorinței, motivul ei este dorința.

Visul este împlinirea dorinței

Capitolul dovedește teza că un vis este o împlinire a unei dorințe nesatisfăcute în realitate. Într-un vis, dorința pare îndeplinită. Un exemplu simplu este visul setei:

Dacă seara mănânc ... alimente sărate, atunci noaptea am sete și mă trezesc. Înainte de a mă trezi, văd tot timpul un vis cu același conținut: visez la ceea ce beau.

Îndeplinirea dorinței este confirmată și de vise când o persoană este undeva, deși doarme liniștit în pat.

Am visat foarte des că deja mă ridicasem în picioare și stăteam înainte de lavoar. După câteva momente, tot am început să-mi dau seama că încă stăteam în pat, dar continuam să dorm.

Autorul oferă exemple de decodare a mai multor vise care confirmă adevărul acestor prevederi.

Dacă o tânără visa că are menstruație, atunci în realitate nu era acolo. ... A fost un mod convenabil de a indica semnele primei sarcini.

Visul unei femei care vede urme de lapte pe hainele sale înseamnă o dorință de sarcină și capacitatea de a-și hrăni copilul nenăscut.

Visele copiilor îndeplinesc clar dorințele copilului, dar și adulții pot vedea vise infantile. De exemplu, oamenii care au iernile lungi visează constant la o varietate de alimente, stocuri mari de tutun, dulciuri și o navă care se apropie.

Activitatea distorsionatoare a unui vis

În conținutul său, un vis poate fi explicit și ascuns. Explicit este ceea ce poate fi comunicat la trezire. Conținutul ascuns poate fi înțeles numai după interpretare.

Două forțe psihice formează un vis: prima este o dorință experimentată de o persoană, a doua este cenzura, care denaturează această dorință.

Unde în viața socială se poate găsi o denaturare similară a unui act mental? Doar acolo unde există doi oameni, dintre care unul are o anumită putere, celălalt este forțat să țină cont de acesta din urmă.

Acest mecanism amintește de cenzura politică: dacă un scriitor își exprimă deschis și direct critica față de autorități, el nu va fi publicat și pedepsit. Dar dacă eroii cărții sale sunt animale sau personaje inexistente, atunci se va exprima o gândire și nu va veni răscumpărarea. Cenzura schimbă dorința, uneori distorsionând-o spre opus: de exemplu, ostilitatea față de cineva în conținut ascuns este înlocuită ipocrit de tandrețe în conținut explicit (conștient).

Multe vise sunt atât de ascunse înainte de interpretare, încât par să nu fie o împlinire a dorinței. Autorul susține că nu este așa.

Femeia visa că vrea să invite oaspeții la cină. Dar, din cauza unor circumstanțe (magazinul este închis, iar furnizorul nu poate fi atins), intențiile sale nu au fost realizate.

Se dovedește că un prieten ar fi trebuit să o viziteze, pe care era gelos pe soțul ei. Oaspetele vrea să crească stout și soțul visătorului îi place pe cei dolofani. Într-un vis, dorința s-a îndeplinit ca cina să nu aibă loc - prietenul nu a venit, nu s-a reapucat la tratamente și visătorul nu a fost gelos pe soțul ei.

Un alt pacient visa că iubitul ei nepot Karl murise. Îl vede, un sicriu, lumânări.

S-a dovedit că femeia îl iubește pe bărbat, dar nu putea fi cu el. Înainte de aceasta, în timpul înmormântării celuilalt nepot al ei, l-a văzut pe acest bărbat la mormânt. Visul a îndeplinit dorința de a se întâlni cu o persoană iubită la o înmormântare.

Bărbatul a visat că se duce la casa lui sub brațul unei femei și, după ce s-a ridicat într-o trăsură, polițistul a vrut să-l aresteze.

În timpul analizei, bărbatul a sugerat că poate fi arestat pentru infanticid.Legătura sa secretă cu amanta lui a provocat alarma că a rămas însărcinată și că vor fi expuse. Visul a îndeplinit dorința: copilul este ucis, criminalul este arestat.

Fiecare are dorințe neplăcute și interzise în care nu este în stare să recunoască nici pe altul, nici pe sine. Sunt înrădăcinate în adâncul inconștientului și nu ajung la conștiință în forma sa inițială, suferind distorsiuni prin cenzură.

Visele în care există frică se bazează pe unele dorințe sexuale nesatisfăcute (libido).

Material și surse de vise

Represia este procesul de negare și respingere a dorinței, în care obiectul dorinței se schimbă, dar puterea emoției este păstrată. Se formează prin acțiunea de cenzură, când dorința este asocială (sex, crimă, incest). Dorințele reprimate, de regulă, privesc complexul Oedip, potrivit căruia copilul caută inconștient să posede mama și să elimine tatăl și frații. Aceste experiențe din copilărie nu scapă niciodată, fiind o sursă puternică de vise.

Un alt mecanism este deplasarea, în care gândul, evitând cenzura, intră în conștiință. De exemplu, un soldat apără un steag (o bucată de materie), înlocuind conceptul de patrie și datorie.

De asemenea, în vis există o funcție de condensare, când mai multe emoții, obiecte sau evenimente experimentate pot fi combinate într-una. În viața reală, nu există nicio legătură între aceste elemente.

• Eveniment emoțional important
• Un eveniment sau o serie de evenimente reprezentate într-un vis de o scenă neutră și indiferentă.
• O dorință puternică inconștientă cu un motiv important. Acesta este înlocuit cu un material indiferent, în care conținutul ascuns este deghizat într-o imagine nesemnificativă sau un eveniment fleac.

Visele tipice sunt vise comune tuturor oamenilor:

• Visul nudității: un om este dezbrăcat, îi este rușine, încearcă să plece, dar nu poate, simțindu-se constrâns. Această dorință este din copilărie, când copilul se bucură de nuditate. Rigiditatea sugerează că inconștientul vrea să se bucure de nuditate, iar conștiința necesită un sfârșit.
• Moartea rudelor atunci când visătorul nu suferă durere, rămânând indiferent. O altă reacție - la vederea morții unei persoane dragi (care trăiește în realitate), persoana adormită suferă. De fapt, aceasta este o dorință de moarte deghizată pentru această rudă. Dorința de moarte poate fi mascată de grijă.
• Visul unui examen neexaminat în care o persoană se teme să facă ceva greșit și să fie pedepsită pentru asta. Un astfel de vis visează în așteptarea unui fel de test, succesul căruia o persoană îndoiește.
• Visul de a întârzia în tren, unde plecarea simbolizează moartea.
• Visul de a zbura, a zbura sau a cădea. Copilul își face primele zboruri în copilărie: este aruncat, balansat, înconjurat pe un leagăn, caruseli. Alături de teamă, el simte o amețire plăcută (prima senzație sexuală). Visele de decolare sunt asociate cu o erecție, iar visele de cădere sunt o expresie a fricii.

Simbolismul viselor este asociat cu mituri, tradiții și arhetipuri. De exemplu, regele și regina înseamnă părinți, iar moștenitorul tronului (prinț sau prințesă) este însuși visătorul. Obiecte oblong sau ascuțite - baston, trestie, cuțit, copac, umbrelă, unghie, pălărie pentru femei, cravată - reprezintă simboluri masculine. Cutiile, dulapurile, sertarele, sobele, camerele, un perete cu proeminențe sunt simboluri feminine. O masă, un pat (pat) simbolizează relațiile de familie conjugale. Relațiile sexuale pot fi reprezentate urcând sau coborând scările. Un copil în vis (copil, copil) poate reprezenta organele genitale și îl poate zdrobi pe copil - simbol al actului sexual.

Loc de muncă visat

Dacă cenzura nu permite dorința în conștiință, visul folosește procesul condensului.De exemplu, pentru a înfățișa asemănările diferitelor persoane, se creează o nouă unitate a unei persoane, în a cărei înfățișare pot exista trăsături de persoane înlocuite de el. Cea mai pronunțată condensare se manifestă în formarea cuvintelor și a numelor, când, ca urmare a nașterii, deplasării, substituției, comicului și bizarelor combinații de vorbire se nasc.

Deplasarea este înlocuirea conținutului incolor și abstract al gândului care stă la baza visului cu o expresie mai plastică și concretă. Trecerea și transferul sensului de la elemente mai importante la mai puțin importante este munca distorsionantă a unui vis. Scopul principal al distorsiunii este de a evita cenzura, de a permite dorinței să pătrundă în conștiință.

Condensarea și deplasarea sunt metode de o aceeași represiune, care evită utilizarea unui cuvânt cu sens direct. În același timp, se formează cuvinte și propoziții noi, bizare și de neînțeles. O astfel de formație apare cu nevroză, paranoia, isterie sau manifestări obsesive.

Metoda de analiză a unui vis este de a considera visul nu în întregime, ci separat fiecare dintre elementele sale. Un vis conține doar gânduri, nu o legătură între ele. Pentru a conecta mai multe gânduri, un vis folosește o formă de simultaneitate atunci când tot materialul este prezentat ca un singur eveniment.

Pentru a exprima relații conflictuale („vice versa”), un vis folosește inversarea unui element din vis. De asemenea, un vis poate denatura timpul când evenimentul final este plasat la sfârșit, iar motivul este la începutul visului.

Psihologia proceselor de visare

Autorul împarte aparatul psihic uman în două sisteme. Primul este în natură pasiv-perceptiv, la polul căruia sunt împărțite diverse impresii. Al doilea conține funcții motorii volitive care combină aceste impresii într-o emoție holistică. Cu alte cuvinte, psihicul are doi poli - senzorial și motor. Procesul mental decurge de la capătul receptor la motor.

Autorul ipoteză că un vis este rezultatul conservării energiei corpului, care încearcă să mențină o stare de repaus somnolent mai mult, deoarece somnul este o stare optimă de echilibru. Somnul este închiderea completă a corpului asupra sa, excluderea de la sine de la interacțiunea cu mediul extern. Dar sistemul corpului depinde de influența condițiilor externe (stimuli climatici, de temperatură, sunet și vizual). Influența factorilor externi scoate corpul dintr-o stare de repaus, creează tensiune, pe care caută să o neutralizeze prin a visa. Un vis transformă impresiile externe (clopoțel, ușă ușoară, frig) în imagini de vis concepute pentru a înmuia impresii reale cu imagini imaginare.

Autorul numește sistemul pasiv inconștient (Bsz), iar cel activ - preconștient (psz). Dacă primul produce diverse efecte, cel de-al doilea încearcă să-i cenzureze. Sistemele afective și de cenzurare îndeplinesc diverse sarcini, creând un conflict mental. Inconștientul produce activitate irațională, agresivă, care provoacă emoții neplăcute. Preconștientul este concentrat pe activitatea de cenzurare a minții și încearcă să compromită cu instinctele inconștientului.

Cartea încheie cu ideea că visul „ne duce în viitor, dar acest viitor, care pare a fi un visător al prezentului, grație unei dorințe indestructibile, este o copie și o reproducere a trecutului”.